Romania: Studiu de Evaluare a Eticii Profesionale în Timpul pandemiei COVID-19 / Romania: Evaluation Study of Professional Ethics during COVID-19 Time (Studiul RESPECT)   Impactul pandemiei COVID19 se răsfrânge asupra populației atât la nivel personal, cât și la nivel social și economic. Întreg personalul medical și în special medicii și asistentele medicale sunt în prima linie a luptei cu pandemia. Percepția personalului medical asupra datoriei lor de a trata / îngriji pacienții precum și asupra capacității lor de a răspunde nevoilor pacienților în aceste circumstanțe joacă un rol major în participarea acestora la intervențiile medicale din pandemie. Există un număr de studii din perioada altor epidemii (ex. Epidemia SARS din Canada de la începutul anilor 2000), care arată că există un procent semnificativ (între 24% și 40% în funcție de locul unde s-a efectuat cercetarea) din personalul medical care intenționează să abandoneze practica medicală în cazul unei pandemii. Aceste date sugerează că în timpul unei pandemii, societatea s-ar putea confrunta cu o criză a personalului medical. În general, argumentele cadrelor medicale chestionate în aceste studii cu privire la această potențială decizie, sunt legate de conflictul dintre datoria de a îngriji pacienți și alte datorii pe care aceștia le au (față de propria persoană, față de familie sau față de alte persoane semnificative pentru ei). Până în prezent nu există studii care să descrie percepția cadrelor medicale legate de impactul pandemiei asupra datoriilor profesionale ale cadrelor medicale. Desigur, intenția de a abandona practica în caz de pandemie, nu se suprapune cu abandonarea reală a practicii în timpul unei pandemii, existând multipli factori care ar putea determina o decizie diferită (e.g. reciprocitatea manifestată a societății/comunității cu personalul medical, diversele hotărâri legislative, etc). Deși foarte importantă, dorința cadrelor medicale de a participa la îngrijirea pacienților în timpul pandemiei nu este și suficientă. Capacitatea acestora de a răspunde eficient nevoilor pacientului este deasemenea fundamentală, iar în timpul pandemiei aceasta este influențată negativ. Spre exemplu, standardul îngrijirilor medicale este scăzut comparativ cu perioadele obișnuite (externări forțate, proceduri amânate, ambulatoriile spitalelor închise sau proceduri complexe de control al infecțiilor), ceea ce pune cadrele medicale in pericol de a face erori medicale. În plus, capacitatea de a răspunde eficient nevoilor pacienților depinde nu doar de competența profesională a cadrelor medicale, ci și starea psihologică a cadrelor medicale, de climatul organizațional în care își desfășoară aceștia activitatea; de rolurile și comunicarea cu autoritățile de sănătate publică; și nu în ultimă instanță de încrederea pe care aceștia o au în instituțiile medicale și autorități. Nu există până în prezent un studiu care să evalueze factorii ce au influențat datoria și capacitatea cadrelor medicale de a îngriji pacienții în timpul real al unei pandemii. Cunoașterea impactului acestor factori pe lângă valorile profesionale ale cadrelor medicale este semnificativă pentru politicile de sănătate publică, inclusiv pentru responsabilitatea civilă a medicilor legat de potențialele acuzații de malpraxis. Obiective: studiul RESPECT își propune să contribuie la identificarea factorilor profesionali, etici și sociali care au influențat percepția personalului medical despre datoria și capacitatea lor de a trata/îngriji pacienți precum și factorii ce au determinat participarea efectivă la tratarea pacienților în contextul pandemiei COVID-19. Proiectul a fost inițiat de Conf. Dr. Liviu Oprea în colaborare cu șef Lucrări Dr. Tudor Ștefan Rotaru, asistent Dr. Adrian Vasile Horodnic de la disciplina de Bioetica și deontologie medicală și Prof. Dr. Cristina Gavrilovici de la disciplina de pediatrie, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași. Coordonatorul proiectului este Conf. Dr. Liviu Oprea. Metodologie – Studiul RESPECT are aprobare etică de la Comisia de Etică a Cercetării a Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. În studiu poate fi înrolat orice doctor sau asistent/ă medical/ă cu drept de liberă practică care a petrecut perioada pandemiei în România (atât personale ce au fost active precum și cele care nu au fost active - Concediu forțat, sau părăsirea practicii). Metoda de colectare a datelor va fi chestionarul dispobibil online pe site-ul proiectului. Participanții la studiu vor fi abordați prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook), prin email, precum și prin metode convenționale (telefon, WhatsApp). Completarea chestionarului va dura aproximativ 30 minute. Datele colectate vor fi anonime și vor fi păstrate într-un computer parolat. Analiza datelor va fi făcută cu ajutorul SPSS, utilizând atât analiza descriptivă cât și analiza factorială. Studiul poate fi accesat în mod gratuit, poate fi întrerupt în orice moment și este absolut anonim. Rezultatele cercetării vor fi publicate în jurnale științifice de specialitate.